Thursday, July 19, 2007

Poloniu...









Mogulii au trecut la epurari de articole si ziaristi








Feb 23, 2007



Un editorial publicat miercuri, 28 februarie a.c., de ziarul ATAC a fost eliminat peste noapte de pe site-ul cotidianului, www.atac-online.ro, ca si numele autorului, din caseta redactionala, unde acesta aparea in calitatea sa de Redactor sef adjunct.
Cititi articolul sau de opinie ca si analiza din CIVICMEDIA despre De ce, Cum si Cine ii uneste pe mogulii politico-financiari in razboiul lor media cu Basescu.




Ziarul "Atac", pagina 2 din 28 ianuarie 2007







CURAT MURDAR - Hienele presei si stapanii menajeriei












Scriu cu oarecare regret despre ceea ce am fi putut scrie in viitor. Este un conditional implicit la mijloc. Se intampla lucruri. Se trag sfori. Nu stiu daca vom mai avea ocazia sa scriem ce aveam de scris, asa ca profit de ocazie pentru a face o scurta trecere in revista.

Deci, pentru inceput, de incalzire, urma sa povestim despre cum un numar de patroni si securisti au inspirat puternic aerul tare al stepelor rusesti, au batut palma cu colegi din partea aia si au pus de un conglomerat piramidal, un Consiliu Economic care il va avea la centru pe Patriciu si, in jur, alti basbuzuci care comprima intre coapsele lor fleoscaite cam doua treimi din PIB.

Piramida asta are la baza si sindicalisti, si „societate civila“ (din aceea umflata eolian), si domni, si doamne din diverse structuri mai mult sau mai putin conspirate. Aparatu’ asta ar urma sa controleze politica economica a Romaniei, sa „consulte“ Guvernul, sa explice „factorilor responsabili“ ce privatizari sunt bune si cui se cuvin aceste bunataturi, si multe alte chestii din astea economice plicticoase.

„Dimineata la ora 9, zicea mai de demult Patriciu, inainte de formarea actualului Guvern, il voi chema la mine acasa pe Tariceanu, la o cafea, sa vorbim despre cum merg treburile tarii“. Parca vedem cu ochii mintii scena: Patriciu, rascracarat pe marginea unui canapele, la mosie, sorbind din cafeluta, in timp ce Tariceanu, in genunchi pe o pernuta, ia notite... mda. Delicios. Mergem cu ochii mintii mai departisor si-l vedem pe Sorin strigand la Sorinache. Este o alta mosie. La porti si prin curte se afla ciumeti cu mitraliere UZI si Scorpion sub haine. Un catel cu doua rotite fixate in dreptul picioarelor din spate alearga bezmetic prin curte. A suferit un accident si Stapanul il ingrijeste, milos, deoarece are si domnia sa probleme la picioarele din spate. O caprioara domesticita se apropie de Sorinache, pe la spate, si-i aplica o limba pe ceafa. Tot felul de panarame se afla in audienta la Mogul. Unii stau cu orele, altii intra in fata. Nu toata lumea are sansa sa fie tizul Stapanului. Nici nu e usor sa ajungi in fata. Daca nu ai macar un dosar penal la baza sau macar perspectiva unui jaf la scara nationala, sansele de a linge condurii Stapanului sunt mici de tot. De undeva din spatele gradinii scoboara Radu dintr-un Jeepan luat in leasing de la o firma eoliana. „Radule, zice barosanu’, zi-i lu’ fii-tu sa-mi faca o icoana cu Sfantu Gheorghe, ala de pe coperta «Gardianului», fa-l pe Gheo sa semene cu mine, pune-i si trabuc, si baston, si picteaza-l pe Traian ca pe un balaur incolacit la picioarele mele, invinetit de loviturile mele de baston. Ba, m-ai inteles? Si ai grija la reteaua informativa din presa sa nu-mi mai caraie careva in front ca ma k.c pe ei de gaozari - m-ai auzit?“.

Sorinache tresare - si el a fost candva un simplu gaozar de presa. Avea si el boala pe securisti, de pe vremea cand se scuturase de numele conspirativ, „Deleanu“... Pe vremuri, impreuna, fugaream securisti din casele conspirative si din sediile de unde se executau ascultari ilegale.

Acum, Sorinache se intalneste cu patronii altor publicatii si le varsa poloniu in ceasca. Ca cu Vantu mai usor, ca cu Patriciu ar fi frumos sa fie lasat in pace, ca poate nu e bine sa se tot scrie despre lovitura de stat pe care o pregatesc mogulasii astia de Voiculescu, Patriciu, Vantu si altii ca ei, ca poate vine PSD-ul la putere, ca poate Basescu pica, si alte parascovenii d’astea.

Parca il vad pe Nasu’, cu fata lui sucara, cum le tot toarna poloniu in cafea convivilor sai, in timp ce arunca priviri furise pe sub ochelari. Nasu’ stie de toate (s-a antrenat la antitero al DSS), da’ nu prea le are cu fizica. Poloniul lasa urme si duce exact la sursa producatoare. Moscova. Pana la injumatatire, nu mai e mult.


GEORGE RONCEA

comentariu interesant

Tuesday, July 17, 2007

Andrei Plesu - investigatie

Fundatia ministrului Plesu a primit un milion de marci



Oct 19, 1998


ZIUA dezvaluie un caz fara precedent in istoria diplomatiei romanesti: o organizatie non-profit s-a umplut de bani imediat dupa ce capul ei a devenit ministru de Externe al Romaniei



DEZVALUIRI - Luni, 19 octombrie 1998


Intre conditia de inalt demnitar si cea de reprezentant al unei fundatii apare un flagrant conflict de interese

Situatia mineaza credibilitatea lui Andrei Plesu si a tarii * Donatorul, fundatia Volkswagen, este o institutie a intereselor Germaniei * Spre deosebire de tarile occidentale, Romania nu reglementeaza statutul demnitarului * Demnitarii romani pot primi fara grija bani si cadouri, direct, indirect sau mascat

La sfarsitul lunii mai a anului curent o scurta nota de presa a Ambasadei Republicii Federale Germania, aproape nebagata in seama de nimeni, anunta ca fundatia Volkswagen din Hanovra "a decis sa sprijine "Centrul de stiinta si cultura Colegiul Noua Europa" din Bucuresti in construirea unei noi cladiri a institutului". In textul comunicatului se mai preciza ca "pentru Republica Federala Germania Colegiul Noua Europa din Bucuresti se numara printre institutiile de seama din Romania" si ca "din acest motiv fundatia Volkswagen se implica acum in construirea unei cladiri proprii a Colegiului". Suma pusa la dispozitie de fundatia germana era de un milion de marci. Nicaieri in cuprinsul notei ambasadei nu apare vreun alt nume decat acela al Colegiului Noua Europa. Desi comunicatul de presa poarta data de 27 mai, banii se acordasera inca inainte de data de 16 martie, cel putin asa reiese din buletinul fundatiei Volkswagen. Colegiul Noua Europa functioneaza in Bucuresti si are adresa in strada Matei Voievod nr.18, sector 2, intr-o frumoasa casa boiereasca. Colegiul figureaza in actele fundatiei Noua Europa drept Centru de informare si documentare, constituit ca institutie specializata a fundatiei.

Fundatia Noua Europa, infiintata in 1994, a devenit brusc una dintre cele mai bine inzestrate financiar dintre toate fundatiile romanesti imediat dupa ce Andrei Plesu a fost numit ministru de externe in ianuarie 1998. Legatura dintre milionul de marci si ministrul roman de Externe este Fundatia Noua Europa. Andrei Plesu este unicul fondator si conducator al acestei organizatii.

Conflict de interese

Orice persoana poate primi oricate premii si orice sume de bani din partea oricui, dar situatia este total diferita atunci cand persoana este demnitar al statului. Desigur, se poate argumenta ca nu ministrul de externe Andrei Plesu a primit bani din strainatate, ci fundatia Noua Europa, care este o persoana juridica. Exista insa o incompatibilitate a statutului de inalt demnitar al statului cu calitatea de reprezentant al unei organizatii care primeste mari sume de bani din strainatate. Apare premiza unei contradictii de interese, mai ales daca demnitarul statului roman este cel care raspunde de interesele externe ale Romaniei. Se naste intrebarea daca anumite pozitii oficiale ale demnitarului nu sunt cumva sensibilizate, influentate in perspectiva importantului suport financiar acordat fundatiei pe care o conduce de catre organizatia straina. Un diplomat, mai ales, nu-si poate permite sa lase sa planeze asupra sa confuzii cu privire la interesele pe care le reprezinta.

Cele un milion de marci din Germania au fost atribuite fundatiei lui Andrei Plesu abia dupa ce acesta a devenit ministru de externe, iar nu in intervalul de patru ani de la infiintarea acesteia. Faptul ca organizatia lui Andrei Plesu primeste o asemenea suma la numai doua luni de la data numirii sale in fruntea diplomatiei romanesti ar putea fi o pura coincidenta. Insa pentru observatorii straini, pentru state care intra in contact cu Romania prin persoana lui Andrei Plesu, s-ar putea ca o astfel de coincidenta sa ridice intrebari mult mai delicate decat ne imaginam. Relatiile dintre state sunt marcate de interese, nu de iubire dezinteresata.

Fundatia Noua Europa functioneaza fara respectarea legii

Organizatia a capatat personalitate juridica prin sentinta civila nr.11 din data de 26 ianuarie 1994. Conform dosarului de 16 file cu nr.1/PJ/1994 de la judecatoria sectorului 1, Andrei Gabriel Plesu este unic fondator si detine functia de presedinte, iar sediul fundatiei se afla la domiciliul personal din strada Paris nr. 14, sector 1, Bucuresti. Organizatia este definita in actul de infiintare drept "un club al reinnoirii intelectuale".

Din statutul fundatiei rezulta ca cel care detine controlul total, pe viata, asupra organizatiei este Andrei Plesu. El "isi rezerva dreptul de a numi membrii Consiliului de Administratie si de a stabili criteriile de recrutare a administratorilor." Se mai precizeaza ca "dupa decesul fondatorului, numirea Consiliului de Administratie se va face conform legii." Presedintele Consiliului de Administratie al fundatiei este Andrei Gabriel Plesu, vicepresedinte Serban Tanasoca si membri - Andrei Pippiddi, Gabriel Liiceanu, Dinu Giurescu, Doina Florea, Maria Berza, Victor Babiuc. Denumirea functiei lui Andrei Plesu apare diferit in diverse documente publice. Astfel el este numit uneori presedinte, alteori director sau rector, dar in esenta toate aceste denumiri au aceeasi semnificatie: Andrei Plesu este cel care conduce aceasta organizatie, asa cum rezulta de altfel foarte clar din actul de infiintare.

De la infiintare si pana in prezent fundatia nu a depus la judecatorie, asa cum prevede legea, nici un bilant financiar. La Administratia financiara a sectorului 1 am inaintat o adresa oficiala prin care solicitam sa ni se comunice daca Noua Europa a depus, aici, vreun bilant financiar. Directia Administratiei financiare ne-a comunicat ca nu ne poate raspunde absolut nimic, deoarece conform Ordonantei 11 din 1996, art.111, chestiunea este considerata secret de serviciu. N-am inteles de ce bilantul contabil al unui SRL se poate afla foarte simplu de la Registrul Comertului, in schimb bilantul contabil al unei fundatii este considerat "secret de serviciu".

Din dosarul de la judecatorie mai lipsesc o serie de documente, a caror prezenta este ceruta de lege. Astfel, pe langa lipsa oricarui act care sa confirme daca bilantul contabil al fundatiei a avut loc vreodata, de la infiintare si pana in prezent, este de notificat absenta nominalizarii membrilor Comisiei de Cenzori, care conform statutului, are obligatia "verificarii activitatii financiare si a integritatii patrimoniului fundatiei." Conform Legii in vigoare, 21/1924, pentru persoanele juridice, asociatii si fundatii, "statutele asociatiei sau actele care vor regula organizarea fundatiei vor trebui sa specifice in mod precis alcatuirea si atributiile consiliului de administratie, a directiei si a organelor de control." Legea prevede ca "bilantul, contul de gestiune si bugetul oricarei asociatii ori fundatii trebuiesc verificate de membrii Comisiei de Cenzori", iar in termen de trei luni de la data incheierii bilantului, o copie se inainteaza institutiei sub autoritatea careia se gaseste persoana juridica. De asemenea "dupa tinerea adunarii generale in care s-a aprobat bilantul si bugetul asociatiei se inainteaza si o copie certificata de pe procesul verbal al sedintei". Orice donatie care modifica valoarea patrimoniului trebuie notificata la judecatorie. De vreme ce dintre actele fundatiei depuse la judecatorie lipseste nominalizarea membrilor Comisiei de Cenzori, este clar ca nici ne se putea realiza bilantul contabil. O fundatie, mai ales cand primeste sume mari de bani din strainatate, trebuie sa aiba toate actele in perfecta regula, ceea ce nu este cazul fundatiei lui Andrei Plesu.

Romania si interesele Germaniei

Interesul major al Germaniei, de exemplu, este de penetrare si control a intregii regiuni central si est europene. Nu este o noutate pentru nimeni ca, dupa daramarea zidului Berlinului, eveniment ce a marcat caderea Cortinei de Fier si prabusirea lagarului sovietic, spatiul de influenta al fostei URSS in Est este ocupat cu vigoare de catre Germania. Republica Federala a redevenit lider regional si continental, un adevarat pivot al Mitteleuropei (Europa centrala), asa cum o visa si teoretiza faimosul precursor al geopoliticii germane, Friederich Ratzel, la sfarsitul sec. 19. Visul sau avea doua variante: Europa Centrala sub forma unui singur stat german sau o Uniune politica Central europeana constituita in jurul nucleului german. Pentru Ratzel granita de est a Mitteleuropei trebuia sa se afle pe crestele muntilor Carpati. Mult mai recent, celebrul director al Institutului de Studii Strategice de la Harvard, Samuel Hungtington, afirma exact acelasi lucru: granita Europei Centrale tebuie trasata pe linia Carpatilor. Visul lui Ratzel ar putea fi un cosmar pentru multe natiuni europene.

Un cunoscut autor american, Hall Lindsey, publica, in1994, o lucrare de anticipatie a posibilelor configuratii geopolitice ale lumii in pragul mileniului al doilea. Intr-unul dintre capitole, este citat un document care priveste si Romania. Este rezumata o intelegere confidentiala care s-ar fi incheiat in septembrie 1990, la Geneva, prin care se consfintea redistribuirea zonele de influenta dintre Germania si Uniunea Sovietica. Autorul american citeaza ca sursa Intelligence Digest, prestigioasa publicatie de geopolitica si informatii, care a redat in rezumat elemente ale acordului ruso-german unde printre altele se stabilesc urmatoarele :

- Nu vor exista impotriviri ale rusilor fata de separarea Cehoslovaciei.

- Republica Ceha va face parte din sfera de influenta a Germaniei in perspectiva, in 12-15 ani, urmand a fi eventual incorporata politico-regional.

- Germania va compensa material Rusia pentru pagubele economice suferite prin pierderea influentei sale in Est.

- Ungaria va fi lasata sa-si atinga tinta respectiv sa-si recastige teritoriile pierdute dupa cel de-al doilea razboi mondial.

- Germania va mari suportul economic acordat Ungariei astfel incat standardul de viata sa fie mai ridicat decat in tarile vecine, ceea ce va face mai atractiva negocierea Ungariei Mari.

- Rusia nu va obiecta asupra divizarii Iugoslaviei, si a intrarii Croatiei si Sloveniei in sfera de influenta a Germaniei.

- Germania nu se va implica in aranjamente neconvenabile intereselor Moscovei cu Ucraina si statele baltice.

Avand in vedere ca URSS a disparut s-ar putea crede ca prevederile intelegerii au cazut, dar, dupa cum se stie de catre toata lumea, cea mai mare parte a punctelor citate mai sus s-au indeplinit intocmai sau sunt pe cale sa se implineasca.

La un an dupa aparitia cartii americanului, aparea in Intelligence Digest, in numarul din 30.06.1995, un studiu intitulat "Chestiunea Transilvaniei" in care semnatarul, expert in informatii, reia tema acordului dintre Rusia si Germania tragand concluzia ca "orice actiune a Ungariei in problema Transilvaniei va constitui un sprijin pentru Rusia. Pentru rusi pretentiile maghiare asupra Ardealului, servesc ca argument opozabil aspiratiilor Romaniei de reintregire."

Rusia a primit pana acum peste 150 de miliarde de marci din partea Germaniei, care tinde sa ocupe in Estul si Centrul Europei locul pe care il avea URSS-ul. Cel mai important si mai influent investitor in Mittelleuropa ramane Germania, care aspira sa-si redobandeasca rolul trasat de vizionarul Friederich Ratzel. Faptul ca Republica Federala Germana acorda o asemenea atentie Colegiului Noua Europa din Bucuresti este o decizie politica ce denota un interes aparte, pe care ministrul de externe Andrei Plesu este exclus sa-l ignore. Faptul ca ministrul afacerilor externe al Romanie a acceptat, fie si pentru fundatia sa, sa primeasca un milion de marci implica o contradictie de interese, indiferent cat de obiectiv s-ar pretinde domnia sa.

In tarile occidentale, deminitarii n-au voie sa primeasca nici pix fara sa-l declare

Am discutat cu o serie de diplomati straini, occidentali, pe care i-am intrebat, in cadrul unor discutii neoficiale, daca exista cazuri asemanatoare in statele pe care le reprezinta. Astfel de situatii, in Vest, sunt de neconceput din motive lesne de inteles, afirma ei. In Romania nu exista nici o lege care sa formuleze clar conditia demnitarului statului si situatiile in care acesta poate primi bani din afara tarii, direct sau indirect, in nume personal sau printr-o fundatie ori asociatie. Am cautat si am gasit prevederile legislative ale altor tari cu privire la statutul demnitarului de stat.

Regatul Unit al Marii Britanii

Regulamentul Cabinetului britanic (Questions of Procedures for Ministers) prevede ca membrii guvernului nu trebuie sa piarda din vedere implicatiile pe care anumite aspecte ale activitatii lor curente, precum oferirea de ospitalitate unor personalitati publice proeminente ce viziteaza tara, acceptarea unor angajamente sociale, oferirea sprijinului public unor cereri, acceptarea de premii, sponsorizari, ori alte recompense, le-ar putea avea in planul politicii externe. Ca regula generala, membrii guvernului britanic nu ar trebui sa ofere cadouri sau sa initieze schimburi de cadouri. In cazul acceptarii unui cadou, se aplica urmatorul regulament: in toate cazurile, primirea de cadouri trebuie raportata Secretariatului permanent; cadourile de valoare mica (sub 125 lire sterline) pot fi pastrate, dar cadourile de valoarea mai mare se predau ministerului.

Statele Unite ale Americii

In principiu, nici unui membru, functionar de stat sau angajat al Camerei Reprezentantilor nu ii este permis sa primeasca cadouri (prin acestea intelegandu-se orice gratuitate, favor, plata, imprumut, facilitati sau alt serviciu care are valoare monetara). Interdictia se refera si la membrii familiei, daca exista motiv sa se creada ca darul a fost oferit datorita pozitiei oficiale a celui in cauza. Atat Camera Reprezentantilor, cat si Senatul au reglementari speciale pentru acest domeniu supravegeate de un "Comitet al Standardizarii comportamentului oficial". Regulament Senatului prevede ca membrii sai au dreptul sa accepte un cadou (dar nu de natura pecuniara) despre care considera cu buna-credinta ca are o valoare sub 50 de dolari. Se pot primi cadouri in valoare de pana la 100 de dolari intr-un an calendaristic.

Comportamentul membrilor puterii executive este stipulat in "Norme privind etica functionarilor puterii executive". Aceste norme stabilesc ca functionarilor publici le este interzis sa solicite sau sa accepte vreun cadou sau echivalentul acestuia in bani, care este acordat datorita functiei pe care o detin sau care ar putea afecta substantial indeplinirea sau neindeplinirea obligatiilor lor de serviciu. Un functionar poate primi, in anumite ocazii, cadouri in valoare de pana la 20 de dolari, cu conditia ca valoarea cumulata a unor astfel de cadouri primite intr-un an calendaristic sa nu depaseasca 50 de dolari. Anual, functionarii publici intocmesc rapoarte financiare, in care trebuie sa indice sursa (alta decat rudele), descrierea pe scurt si valoarea tuturor cadourilor care depasesc 250 de dolari, primite in cursul unui an calendaristic. Nerespectarea regimului valoric al cadourilor primite de functionari guvernamentali este tratat de legislatia SUA ca fiind evaziune fiscala.

Suedia

Cancelaria guvernului a emis in martie 1991 o serie de recomandari din partea biroului administrativ privind cadourile si favorurile primite de functionarii din cadrul Cancelariei. Scopul declarat al acestor prevederi este de a se preveni folosirea de "mijloace nepotrivite" pentru a influenta deciziile si masurile luate de autoritati. Recomandarile fac trimitere la art. 20 din Codul penal, potrivit caruia functionarul care primeste, admite promisiunea sau solicita mita sau alte lucruri necuvenite pentru efectuarea serviciilor pentru care este angajat se face vinovat de infractiunea de luare de mita si este condamnat la plata unei amenzi sau cu inchisoarea de pana la doi ani. Chiar si articolele de reclama sunt considerate cadouri, produsul oferit in acest scop trebuind, de asemenea, sa aiba o valoare redusa.

Germania

In art. 70 al Legii privind statutul functionarilor publici din 14 iulie 1953 se prevede ca "functionarul poate primi recompense sau cadouri, in legatura cu functia pe care o exercita, numai cu aprobarea autoritatii ierarhic superioare". In conformitate cu dispozitiile art. 71 al Legii privind statutul functionarului public, acestia pot primi titluri, ordine ori decoratii din partea unor sefi de state ori guverne straine numai cu aprobarea Presedintelui federal.

Elvetia

Potrivit art. 26 din Statutul functionarilor din 30.06.1927 cu modificarile ulterioare, in prezent in vigoare, "este interzis functionarului sa solicite, sa accepte ori sa accepte promisiuni de daruri ori alte avantaje pentru el sau pentru altul, in virtutea calitatii sale oficiale". Este considerata, de asemenea, ca fiind incalcare a unei indatoriri de serviciu situatia in care un tert, in intelegere cu functionarul, solicita, accepta sau accepta promisiuni de daruri sau alte avantaje in interesul functionarului respectiv. Nu exista nici macar practica transmiterii de cadouri simbolice, cu ocazia sarbatorilor, functionarilor Confederatiei, indiferent de rang. Reglementarile in vigoare interzic, de asemenea, acceptarea de catre functionari a unor ordine sau medalii straine.

FRANTA

Legislatia penala franceza trateaza in articolul 175 din Codul penal delictele functionarilor publici - prin aceasta intelegandu-se toti cei care sunt investiti cu un mandat public care ii indreptateste sa participe la gestionarea treburilor statului, a unui departament, a unei comune sau a unui asezamant public - care, fie direct, fie prin acte simulate, fie prin interpunere de persoane, au primit un folos, indiferent de ce natura, ca urmare a activitatii lor specifice. Asemenea delicte sunt pedepsite cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani si cu plata unei amenzi de pana la o patrime din suma respectiva, dar nu mai putin de 1/12 din aceasta. Functionarul gasit vinovat va fi declarat incompatibil cu exercitarea vreunei functii publice in viitor.

George RONCEA

Adrian ARTENE

Fundatia Volkswagen - o organizatie prin care sunt servite interesele Germaniei

Fundatia Volkswagen este o fundatie non-profit de drept privat cu sediul in Hanovra. Scopul sau este sprijinirea stiintei, cercetarii socio-umane si tehnologice si a invatamantului universitar. In cazuri exceptionale, Fundatia poate acorda fonduri si pentru programe care nu se incadreaza in aceste domenii.

Fundatia Volkswagen isi datoreaza existenta unui tratat intre guvernul RFG si Landul Saxoniei Inferioare, pin care s-a pus capat unei controverse privind proprietatea asupra uzinelor Volkswagen, dupa al doilea razboi mondial. Astfel, a luat fiinta "Stiftung Volkswagen" ("Fundatia Volkswagen") - numele pe care l-a avut fundatia in acea perioada. Atunci, Volkswagen GmbH s-a transformat intr-o societate pe actiuni 60% din capital fiind detinut de persoane particulare. Guvernului federal si Landului Saxoniei Inferioare ii reveneau fiecaruia un procent de 20% din capitalul de baza al noii societati cu raspundere limitata. Profitul de un miliard de marci rezultat din vanzarea celorlalte actiuni a fost folosit pentru a inzestra Fundatia care a luat fiinta la 19 mai 1961. Azi, capitalul Fundatiei se ridica la 3,5 miliarde de marci.

Extras din buletinul de presa al fundatiei Volkswagen din data de 16 martie 1998

(...)

New Europe College, din Bucuresti, infiintat in 1994 ca institutie romaneasca independenta de catre prof. Andrei Plesu - profesor de Filosofia Religiei si Istoria Artei, din ianuarie 1998 ministru de Externe - a mai fost sustinut financiar, printre altii, in mod repetat, de catre Fundatiei Volkswagen. Colegiul, al carui scop este asigurarea pentru tinerii cercetatori de stiinte umaniste a unei pregatiri occidentale si dezvoltarea de contacte cu mediile stiintifice internationale a devenit in scurt timp un punct de referinta pentru cercetatorii din tara si strainatate. Ca un ajutor in scopul ridicarii unei cladiri corespunzatoare pentru Institut, curatoriumul a acordat nu mai putin de 1 milion DM.

(...)